miercuri, 31 august 2011

Speranta "VIOLATA"

SPERANŢA "VIOLATĂ". REMEMBER 1989 - 2011


În ianuarie 1990, o tânăra frumoasă dar foarte naivă se plimba prin România... Cei din marile oraşe ale ţării au văzut-o cu siguranţă. Se numea Speranţa. Un bătrân bolşevic şi gaşca lui au violat-o repetat în ianuarie, februarie, martie, aprilie... În iunie, săturându-se de ea au oferit-o oamenilor cu lămpaşe. Scârbită, umilită, Speranţa s-a sinucis dar fantoma sa umblă încă printre noi căutându-şi dreptatea şi, dacă vreţi, răzbunarea...
REMEMBER 1989 - 2011
http://ordinulnegru.blogspot.com/

marți, 30 august 2011

Oculta mondiala incurajaza feminismul, pentru a distruge familia si transformarea femeii intr-un sclav lucrator


“Sunt douã metode de a cuceri si de a înrobi o natiune. Una este prin sabie. A doua este prin îndatorare.” John Adams (1735-1826)
În ultimii 40 de ani, multe femei şi-au pierdut aplecarea către instinctele lor de iubire. În consecinţă, familia se află în dezorganizare, depravarea sexuală a devenit agresivă, iar educaţia copiilor e lăsată la voia întâmplării. Dar oare cum trebuie să fie o femeie? Pentru o femeie, iubirea reprezintă un act instinctiv de auto-sacrificiu. Femeia să se dăruiască bărbatului şi copiilor ei, pentru ca astfel să primească iubirea, respectul şi gratitudinea lor. O femeie poate face sacrificiul suprem către un singur bărbat, care o va preţui şi o va întreţine pentru familia sa. Bărbaţii, în mod instinctiv, vor să împlinească această responsabilitate. Aceasta este esenţa contractului heterosexual (căsătoria): puterea femeii în schimbul puterii bărbatului, ca expresie a iubirii. Sexul este simbolul acestei legături exclusive. Căsătoria şi familia poate n-o fi pentru toţi, dar pentru majoritatea aceasta trebuie să fie calea naturală.
Dar, ce s-a întâmplat cu femeia în ultimii 40 de ani? A fost pervertită de mişcarea denumită feminism. Feminismul le-a învăţat pe tinerele femei să devină niste paraşute. De data aceasta, vom pătrunde mai adânc în această temă şi vom demonstra cum feminismul este opera francmasoneriei oculte. De ce? Pentru că, prin feminism, cei care ne conduc din umbră vor să controleze societatea prin intermediul mass-mediei.Bărbaţii dau bir cu fugiţii, când aud de feminism
Feminismul a învăţat femeile să respingă modelul prezentat mai sus (iubire şi sacrificiu), ca fiind unul învechit, deşi acesta reflectă instinctele lor naturale. De exemplu, iată ce relata un ziar britanic despre discuţiile a două femei:
Toţi bărbaţii sunt inutili în aceste zile, spune una din ele. Da, răspunde cealaltă.Problema e că bărbaţii nu se pot confrunta cu feminismul. Ei nu înţeleg că noi vrem să fim mult mai masculini, şi, în schimb, ei dau bir cu fugiţii.
Dar care e logica acestui dialog? Dacă femeile sunt mai puţin feminine, bărbaţii vor fi mult mai masculini? Bărbaţii nu sunt făcuţi ca să se confrunte cu femeile. Ei au nevoie de acceptarea şi credinţa unei femei. Atunci când femeile îi confruntă zilnic, e şi normal că până la urmă bărbaţii vor da bir cu fugiţii din căsătoria respectivă. Astfel, iubirea şi căsătoria fiind discreditate, femeilor nu le mai rămâne nimic altceva de oferit decât sexul. În concluzie, s-a ajuns ca unele femei să fie obsedate de înfăţişarea lor, transformându-şi corpul într-o oază de silicoane. Dar dragostea permanentă nu se bazează pe sex appeal-ul unei femei, ci pe capacitatea de auto-sacrificiu. Iubim oamenii care ne iubesc.
Dăruirea femeii nu înseamnă sclavie
Desigur, vor exista unii care cred că auto-sacrificiul şi dăruirea sunt sinonime cu sclavia, ceea ce e complet fals. Bărbaţii adevăraţi ar trebui să preţuiască femeile care se dăruie, iar cei care n-o fac şi recurg la metode violente (violenţa verbală sau fizică) nu se pot numi bărbaţi adevăraţi, ci brute.
Cine se află în spatele feminismului? Familia francmasonică Rockefeller.Dar oamenii, în special femeile, nu-şi dau seama că feminismul înseamnă o îndoctrinare de masă, întrucât nu găsesc cine se află în spatele doctrinei, care sunt mijloacele şi care e adevăratul motiv. Aaron Russo, autorul celebrului documentar http://www.imdb.com/title/tt0772153/” America: de la libertate la fascism&#8221;</strong></a></em><a href=”http://www.imdb.com/title/tt0772153/” target=”_blank”><strong> (2006)</strong></a> a identificat cine se află în spatele feminismului.
În timp ce încerca să-l recruteze pe Russo pentru CFR (Consiliul pentru Relaţii Externe, liderul ocultei mondiale, Nicholas Rockefeller i-a spus că fundaţia familiei sale a creat feminismul (mişcarea de eliberare a femeii), folosindu-se de mass-media, ca un plan pe termen lung pentru înrobirea omenirii. El a mai admis că ei vor să ne introducă chip-uri.Scopul feminismului: distrugerea familiei.Scopul ascuns al feminismului este acela de a distruge familia, ceea ce înseamnă spălarea creierului celor tineri. Alte scopuri (mai secundare) se referă la depopulare şi la lărgirea bazei de impozitare.Rockefeller şi maleficul cartel mondial.Familia Rockefeller face parte dintr-un cartel bancar, mondial şi privat, care controlează mass-media lumii, industria de apărare, industria farmaceutică, dar şi alte industrii strategice de pe întreaga planetă. Pentru a-şi proteja bogăţiile şi influenţa, ei vor să instituie un stat poliţienesc mondial (aşa zisa guvernare mondială). Cartelul controlează lumea printr-o serie de societăţi oculte legate de francmasonerie, Vatican şi organizaţii evreieşti. Liderul suprem al acestei oculte mondiale pare a fi maleficul Illuminati.
Oculta mondială a observat faptul că omul este o creatură care preferă să creadă ceea ce i se spune, decât să creadă în propria raţiune sau percepţie. Astfel, de exemplu, mass-media promovează homosexualismul şi lesbianismul, valori care intră în conflict cu instinctele noastre naturale.Valorile promovate de feminism.Ca orice mişcare, feminismul promovat de către oculta mondială are în spate următoarele principii:
1) Bărbaţii nu mai pot fi de încredere. Toţi bărbaţii (deci TOŢI, fără excepţie!!) sunt văzuţi ca fiind şobolani necredincioşi, monştri care abuzează şi ticăloşi mincinoşi. Femeile, în schimb, trebuie să câştige lupta cu bărbaţii, aceşti sălbatici din peşteri ce vor să păstreze femeile doar pentru ei, la locul lor.
2) Femeile sunt ale societăţii.Mass-media controlat de oculta mondială trimite un mesaj foarte limpede: întrucât noi suntem femei, noi rămânem victime în vieţile noastre private, la servici, în societate. Astfel, femeile experimentează un sentiment de nedreptate, iar de la nedreptate până la rebeliune nu e o distanţă atât de mare. Aceeaşi tactică a fost folosită în a-i manipula pe evrei, negri, muncitori şi pe homosexuali.
3) Femeile trebuie să fie egoiste. Eliberarea şi narcisismul s-au unit. O femeie atrasă de feminism îşi va petrece timpul liber pentru ea însăşi, singură sau poate cu una din prietenele ei cele mai bune, dar categoric fără bărbat sau copii. O mulţime de articole din reviste promovează această atitudine, care ar fi una naturală şi sănătoasă
4) Sexul nu e rezervat pentru dragoste şi căsătorie. În multe din reviste de monden ca,Glamour,Cosmopolitan le îndeamnă pe fete să aibă cât mai multe relaţii sexuale cu cât mai mulţi bărbaţi pentru experienţă, să şi-o pună chiar de la prima întâlnire şi să fie leoaice în pat. Nu se discută de iubire adevărată, căsătorie sau familie. Asemenea femei niciodată nu vor avea încredere în bărbaţi, pentru a-i înconjura cu multă iubire.
5) Împlinirea femeii este la nivelul carierei şi nu la nivelul iubirii sau a familiei. Feminismul spune că femeia trebuie să fie obsedată de carieră, cu preţul neglijării iubirii sau familiei. Această atitudine nu este una bună şi aici nu susţin ideea că femeile n-ar trebui să aibă o slujbă şi să stea acasă. Pur şi simplu, trebuie să existe un echilibru între carieră, familie şi iubire, niciuna dintre ele netrebuind să fie neglijate în dauna celeilalte.Respectând aceste principii mai sus menţionate, femeile pot deveni schizofrenice în încercarea de a le concilia cu instinctele lor naturale. Astfel, se va produce o ruptură care înseamnă familii destrămate şi copii crescuţi doar de un singur părinte. Acelaşi lucru ca şi feminismul promovează şi reviste ca, numai că mesajul e adresat bărbaţilor: nu trebuie să vă însuraţi pentru a avea sex. Căsătoria şi copiii sunt plictisitori.Concluzie: feminismul înseamnă satanism.Ceea ce oculta mondială încearcă de mai bine de 40 de ani să promoveze (principiile feminismului) are un caracter satanic. De ce? Pentru că satanismul e cel ce îndeamnă către rebeliune, cel care sfidează ceea ce este natural. În loc ca femeia să dăruiască şi să iubească un singur bărbat şi o singură familie, oculta mondială vrea să transforme femeia într-un simplu obiect sexual, care să fie folosită de cât mai mulţi bărbaţi, asemenea unei curve, şi să fie obsedată doar de carieră, devenind astfel un robot lucrător. Iar sentimente ca dăruirea şi iubirea să fie uitate. Femeilor, chiar vă place asemenea perspectivă?
http://costel.ro/
“Sunt douã metode de a cuceri si de a înrobi o natiune. Una este prin sabie. A doua este prin îndatorare.” John Adams (1735-1826) 

O poezie frumoasa care, prin traducere isi pierde farmecul

 johan


wings or a rainbow?

I wanted to buy you wings
wingsbecause that seemed fine
the sky was always open
You need never fear
and then you looked like an angel
was your light and wash you clean
because you know that an angel
nothing could be guilty of

I thought of a rainbow
because you love beautiful colors
you're up to something
climb on your rainbow
are you high on everything down
gives you your rainbow peace
After a while you come back
very happy down

wings or a rainbow
are elusive in this life
my desires are too high
I can not give such a beautiful thing
therefore I write this poem
as a friend who cares
maybe it's a very small light
that a little warmth


johan

Serghei Esenin(1895-1925) Mindra mai era Taniusa


Mândra mai era Taniusa, nu-i gaseai pereche-n sat,
Albu-i sarafan, la poale, cu fir rosu era dat.
Seara ea sarea pârleazul catre-o moina uneori,
Cu luceafarul, de-a mija, luna se juca prin nori.

Si-ntr-o seara, catre Tania, grai falnicul fecior:
Fericirea mea, cu bine, eu cu alta ma însor.
Fata s-a facut ca ceara, ca de frig s-a-nfiorat,
Cu cosita despletita, ca un sarpe înfuriat.

Ah, voinic cu ochi albastri, nu fi, nu fi necajit,
Am venit sa-ti dau de stire:eu cu altul ma marit.
Nu e toaca de utrenii, ci strigari de vornicei,
În carute trec nuntasii, scot potcoavele scântei.

Nu-i jelit de cuci în crânguri, ci-i bocire de sfârsit:
Tania are-un semn în tâmpla, unde ghioaga a lovit.
Fruntea alba i-o-ncununa stropi de sânge închegat.
Mândra mai era Taniusa, nu-i gaseai pereche-n sat.

luni, 29 august 2011

Priviti un model demn de urmat, pentru orice nationalist crestin.


Grigore Opriţă salutând cerul
În 2002, guvernul Adrian Năstase, cel mai probabil la presiuni externe, a promulgat Ordonanţa de Urgenţă 31, privind interzicerea organizaţiilor şi a simbolurilor cu caracter fascist, rasist şi xenofob şi prevenirea cultului pentru persoanele vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii. Trecând peste orientarea antidemocratică a Ordonanţei şi peste faptul că lasă loc unor interpretări şi abuzuri demne de “poliţia gândirii” din romanele Orwelliene, cineva trebuia să pice în plasă şi să fie plimbat în faţa opiniei publice drept “fascistul fasciştilor”, pericolul nr.1 al orânduirii sociale. Să vadă băieţii din afară că autorităţile luptă cu “nazismul” din România.
Astfel  în 2003, braşoveanul Grigore Opriţă a devenit primul român judecat pentru acuzaţia de propagandă naţionalist-şovină, răspândirea, vânzarea, confecţionarea, deţinerea – în vederea răspândirii – de simboluri fasciste, rasiste şi xenofobe. Dar cine este el? Se mai află în România? Dacă da, cu ce se ocupă? Dacă îl vedem pe stradă sunăm la NATO, UE, SRI să vină să îl ridice? Tocmai pentru a lămuri aceste lucruri, a avut amabilitatea să ne răspundă câtorva întrebări legate de evoluţia naţionalismului postdecembrist şi despre procesul politic în care a fost târât.
FrontPress: Suneți-ne pe scurt câteva cuvinte despre dumneavoastră, câți ani aveți, cum v-au prins evenimentele din 1989 și când a avut loc prima apropiere de lumea naționalistă?
Grigore Opriță: La evenimentele din decembrie ’89 aveam 25 de ani şi tocmai recidivam într-o acţiune de împrăştiat manifeste împotriva regimului. Răspândisem în data de 12 noiembrie 1989 pe la orele 3-4 dimineaţa în mai multe zone din Braşov cam 400 de manifeste încropite cu o ştampilă improvizată. Imediat după începerea revoltei de la Timişoara în decembrie, am decis împreună cu colegii din uzina în care lucram să producem cam 10.000 de manifeste, însă evenimentele ne-au luat-o înainte.
Decepţia lipsei de schimbări în bine i-a îndemnat apoi pe mulţi români să-şi caute o viaţă mai bună în alte ţări, deşi cred că plecarea era mai mult un gest de revoltă printre tinerii de atunci, la adresa noii stăpâniri. Am ajuns după peripeţii interminabile în Danemarca, apoi am fost trimis în Germania. În zona de Nord, landul Schleswig-Holstein, erau foarte puţini români, după informaţiile pe care le aveam. Am întâlnit totuşi câţiva tineri în scurt timp. În 1991 am început să tipăresc la imprimantă o foaie săptămânală de informaţii în limba română şi am lipit bileţele prin oraş, anunţând că foaia poate fi găsită la recepţia unui hotel. Speram ca în acest fel să întâlnesc şi alţi români. Şi cum nimic nu e întâmplător, un exemplar a ajuns în posesia unui român bucovinean refugiat imediat după 23 august 1944, membru al Frăţiilor de Cruce, care a dorit să cunoască cine este autorul respectivei “publicaţii”. Nu au fost necesare decât câteva zile pentru a mă lămuri cu privire la subiectul Mişcării Legionare. Timp de un an cât am lucrat în biroul acestui om, pe care l-am îndrăgit enorm, am avut răgazul să citesc toate cărţile fundamentale scrise în ţară şi exil referitoare la Mişcarea Legionară. Era un om cu o vastă cultură şi experienţă de viaţă, iar îndelungile discuţii pe care le-am purtat timp de un an m-au marcat profund. Trăiam o senzaţie că am găsit în sfârşit ce căutam.
Gazeta de Vest, una dintre primele publicaţii neo-legionare din ţară
FP: Ați fost printre cei mai apreciați editorialiști ai Gazetei de Vest, printre primele publicații neo-legionare din România postdecembristă. Cum ați intrat în legătură cu Ovidiu Guleș și grupul redacțional din Timișoara?
GO: Aflasem despre existenţa a doua reviste cu tematică legionară, Puncte Cardinale şi Gazeta de Vest, încă din perioada şederii în Germania. După revenirea în ţară în 1992, am mers la Timişoara să îl cunosc pe Ovidiu Guleş şi am ajutat apoi la difuzarea Gazetei de Vest şi a cărţilor Editurii Gordian în Braşov. Cea mai importantă firmă de difuzare a presei din oraş la vremea aceea a refuzat politicos să distribuie revista. Câţiva vânzători independenţi au fost mai curajoşi, însă parte dintre ei au fost ameninţaţi de persoane în civil şi somaţi să le ascundă sub tarabe.
FP: Este adevărat că sume mari de bani, cel puțin în primii ani de la apariție, au fost donate de Mișcarea Legionară din Exil pentru susținerea acestui proiect gazetăresc și a editurii Gordian, deținută tot de Ovidiu Guleș? Care au fost persoanele de lăgătură și care este adevărul despre aceste speculații?
GO: Mi s-a părut nepotrivit să discut cu Ovidiu acest subiect, însă nu cred că au existat finanţări importante din exil. Impresia mea a fost că domnul Zaharia Marineasa a susţinut în cea mai mare parte, poate în totalitate, existenţa publicaţiilor Editurii Gordian.
Zaharia Marineasa, legionar marcant din regiunea Banat și participant la Rezistența Anticomunistă. În ciuda celor 21 de ani de detenție politică petrecuţi la Aiud, nu și-a abandonat crezul şi a contribuit activ la renaşterea naţionalismului creştin după 1989, până la moartea sa din anul 1997.
FP: Episodul Gazeta de Vest s-a terminat brusc în 1999, cu plecare lui Ovidiu Guleș în Ungaria și vânzare editurii Gordian. Având în vedere faptul că ați fost printre principalii colaboratori ai revistei, puteți să ne spuneți mai multe detalii despre acest episod încă nelămurit pe deplin?
GO: Decizia lui Ovidiu de a pleca din ţară a fost, într-adevăr, stupefiantă, mai ales într-un moment în care, judecând după cele ce se puteau observa, în jurul nucleului de oameni şi al editurii, interesul pentru activitate legionară creştea. Apăruseră tineri care se iniţiau în munca redacţională, existau întâlniri lunare în care se stabileau strategii, participam la mici tabere de muncă etc. Bănuiesc că au existat motive serioase care l-au determinat pe Ovidiu să plece atât de precipitat. Care sunt acelea, nu mi-a spus şi nici nu am insistat să aflu. Nu am mai discutat de atunci.

duminică, 28 august 2011

Romania- Stat National Legionar

Foto: Maresalul Ion Antonescu si Horia Sima

ROMÂNIA - STAT NAŢIONAL LEGIONAR

În zorii zilei 6 septembrie 1940, în urma unor mişcări de stradă organizate de Mişcarea Legionară condusă de Horia Sima, în capitală şi în marile oraşe, regele Carol II, considerat vinovat de dezastrul ţării, abdică în favoarea Marelui Voievod Mihai de Alba-Iulia, după ce cu două zile înainte investise pe generalul Antonescu cu puteri depline în stat.
Străzile marilor oraşe sunt invadate de mase de oameni, care salută entuziast sfârşitul regimului totalitar carlist.
la 14 septembrie 1940, Regele Mihai semnează decretul prin care România devine Stat Naţional-Legionar.
A urmat o guvernare comună, a Mişcării Legionare şi a elementelor fidele generalului Antonescu, care a durat ceva mai mult de 4 luni. Până la 21 ianuarie 1941.
Timp de 50 de ani, regimurile totalitare nu au permis o analiză onestă, ştiinţifică, a acestei guvernării. Analizele au fost întotdeauna viciate de comandamente ideologice, adevărul fiind denaturat, într-un fel sau altul, de politruci sau de istoricii aserviţi regimurilor respective.
La 70 de ani de la acele evenimente, în condiţiile unui stat de drept, întemeiat pe principiile democraţiei, românii au dreptul să cunoască, detaşat şi liber, adevărul istoric. Aşa cum a fost.
Acest blog nu îşi propune o analiză proprie asupra evenimentelor istorice. Aceasta este responsabilitatea specialiştilor. Noi vrem doar să punem la dispoziţia publicului o serie de documente originale, interviuri cu participanţii la evenimente, fotografii de epocă şi alte mărturii.
Concluziile rămân în seama vizitatorilor.

Cine credeti ca a avut rolul determinant in abdicarea lui Carol II la 6 septembrie 1940?

http://stat-national-legionar.blogspot.com/

Regimul Politic din Romania


ALTE DOCUMENTE











REGIMUL POLITIC DIN ROMÂNIA 6 SEPTEMBRIE 1940- 23 IANUARIE 1941
          - în conditiile în care liderii principalelor partide democratice au evitat sa-si asume raspunderea conducerii tarii, puterea a fost preluata de generalul I. Antonescu, care, în urma tratativelor cu Horia Sima, a format un guvern întemeiat pe Miscarea Legionara;
          - la 14 septembrie 1940, România a fost proclamata stat national-legionar; atât Antonescu cât si Sima apreciau ca la 14 septembrie începea nu numai o guvernare noua, dar si un nou regim, ca se rupea cu trecutul si se edifica o forma noua de societate. Modalitatea concreta de atingere a obiectivului era privita diferit de cele doua grupari;
          - pentru prima data în România s-a experimentat statul totalitar, statul-partid, primatul ideologiei asupra realitatilor;
          - legionarii au staruit si au reusit sa obtina conducerea unor sectoare-cheie ale statului, Horia Sima fiind vicepresedintele Consiliului de Ministri si comandantul Miscarii Legionare;
          - Miscarea se întretinea din fondurile statului, preluând patrimoniul organizatiei Straja Ţarii, în valoare de un miliard de lei, bani lichizi, cladiri, aparatura;
          - Miscarea  a desfasurat o intensa campanie de atragere a unui numar cât mai mare de membrii, mai ales din rândul muncitorilor, înfiintând organizatii (cuiburi) în aproape toate întreprinderile. Un fruntas legionar, stefan Palaghita avea sa observe ca primirile în Legiune se faceau fara nici un discernamânt  si ca permisiunea de a purta camasa verde "era data oricui". La uniforma obisnuita (camasa verde, centura si diagonala) s-a adaugat un element nou: pistolul, menit sa exprime forta si puterea legionarilor;
          - aparatul de propaganda al statului a fost pus în slujba partidului unic; semnalul la radio a devenit melodia "Sfânta tinerete legionara", iar programul postului national a fost adaptat ideologiei legionare. Presa legionara a cunoscut o dezvoltare exploziva, devenind un mijloc fundamental de influentare a opiniei publice. Este semnificativ faptul ca marele industrias Nicolae Malaxa a "oferit" lui Sima pachetele de actiuni apartinând fostei Societati anonime "Dimineata" si "Adevarul" din str. Sarindar, pe care le cumparase dupa interzicerea acestor ziare de catre guvernul Goga (decembrie 1937); aici, din octombrie 1940, au început sa functioneze "Imprimeriile Cuvântul". Organul central de presa al Miscarii legionare "Cuvântul" având ca director pe P.P. Panaitescu, se tiparea într-un tiraj de 120.000 de exemplare, devenind cel mai raspândit periodic din România. Alaturi de acesta, un rol important în propaganda legionara a avut "Buna Vestire" (prim-redactor, Constantin Noica) si "Axa" (director Pavel Constantin Deleanu);
          - istoria a devenit mijloc de propaganda politica; întreaga evolutie a României mergea spre un singur tel: biruinta Miscarii si a comandantului, Horia Sima. O gazeta legionara scria în decembrie 1940: "Horia zilelor noastre, firav ca pamântescul fiintei sale, e mai urias decât muntii. Are înfatisare de înger si spada de Arhanghel. E comandantul vrerii unei generatii întregi, este împlinitorul testamentului Capitanului si al lui Horea vremurilor apuse. Horia este gândul, Horia este simtirea, Horia este lumina, vointa si bratul nostru al tuturor. În Horia am crezut cu fanatism si în el credem pâna la moarte".
          - s-a hotarât constituirea unui organism nou, politia legionara, care functiona paralel cu cea de stat;
          - s-au instituit comisarii de românizare, care exercitau "controlul si supravegherea tuturor actelor administratiune";
          - noul stat putea fi edificat decât prin lichidarea vechilor structuri si a sustinatorilor lor; legionarii au trecut în zilele de 26-27 noiembrie 1940 la pedepsirea "vinovatilor";
          - ziarele erau inundate de festivitatile consacrate exhumarilor, slujbelor religioase, înhumarii noilor eroi nationali, legionari lichidati în timpul regimului carlist; asasinatul politic devenise o practica;
          - în lunile septembrie-octombrie 1940 s-a înregistrat un adevarat flux popular spre Garda de Fier;
          - conceptia legionara nu era acceptata de marea masa a cetatenilor; nici chiar intelectualitatea  nu s-a aratat receptiva la noul experiment politic;
          - generalul Ion Antonescu considera ca în guvernare "partidul nu se amesteca";
          - asasinatele din 26-27 noiembrie 1940 au amplificat divergentele dintre Antonescu si Miscare. A doua zi, Antonescu a dat publicitatii decretul prin care se preciza ca "Omorul cu premeditare se pedepseste cu moartea"; la 5 decembrie a fost desfiintata politia legionara, la 10 decembrie s-a publicat ordinul prin care se interziceau violarile de domiciliu, la 18 ianuarie erau desfiintati comisarii de românizare. Aceste acte vizau lichidarea regimului întemeiat pe partidul-stat, ceea ce nu putea fi acceptat de legionari;
          - o caracteristica esentiala a regimului legionar a fost cultivarea terorii, a fricii, depersonalizarii fiintei umane; o statistica întocmita pentru provincie pâna în ianuarie 1941 indica 450 de cazuri de maltratari de persoane, 9 asainate, 88 de violari de domiciliu, 323 sechestrari de persoane, 1162 însusiri de bunuri prin vânzari fortate, 1081 confiscari de bunuri, 260 de ocupari fortate de imobile, 65 de devastari, ceea ce însemna 3438 abuzuri si ilegalitati;
          - incidentul declansator al rebeliunii l-a constituit asasinarea maiorului german Doering, împuscat în fata hotelului Ambasador de un grec, agent al serviciului secret britanic;
          - Antonescu l-a demis pe generalul Petrovicescu, ministrul de Interne si omul Garzii, precum si pe alti sefi legionari de la Politie si Siguranta;
          - zilele de 21-22 ianuarie 1941 au reprezentat faza ofensivei legionare;
          - H. Neubacher, împuternicitul Reichului pentru problemele economice din Europa de Sud-Est, a încercat sa medieze o întelegere între Antonescu si Horia Sima, atragând atentia sefului Miscarii ca Hitler se decisese sa-l sprijine pe general;
          - fata de fenomenele de anarhie care se înmulteau (grupuri de legionari au atacat si jefuit magazine, îndeosebi evreiesti si au ucis evrei), Antonescu a luat masuri pentru reprimarea rebeliunii. Replica armatei a fost rapida si eficace: începuta la mijlocul zilei de 22 ianuarie, ea s-a încheiat în dimineata zilei urmatoare; luptele cele mai îndârjite s-au dat între Piata Victoriei si strada Roma (unde se gasea principalul sediu al Miscarii). Rebeliunea a fost reprimata în întreaga tara, un numar însemnat de legionari, în frunte cu Horia Sima refugiindu-se în Germania;
          - potrivit datelor oficiale, 21 de ofiteri, subofiteri si soldati si-au pierdut viata, iar 53 au fost raniti. În rândul rebelilor si ale populatiei civile s-au înregistrat în Capitala 118 morti si 254 raniti, iar în provincie 117 morti si raniti. În Bucuresti au fost asasinati 118 (dupa alte surse 120) de evrei. Nu s-au comunicat cifrele evreilor ucisi în provincie.
          - lichidarea rebeliunii legionare a fost un eveniment cu totul neobisnuit în zona de hegemonie a Germaniei;
          - dupa rebeliune, Antonescu si-a asumat raspunderea pentru aducerea legionarilor la putere: "Eu am decretat regimul legionar în aceasta tara. Marele vinovat sunt eu. Îmi recunosc vina si aduc circumstante atenuante pentru mine, spunând ca nu puteam face altfel" (sedinta de guvern din 3 februarie 1941).

Document Info


ROMANIA STAT NATIONAL-LEGIONAR


VIDEO. 3-6 SEPTEMBRIE 1940. MĂRTURIA LUI GHEORGHE GRECU

Gheorghe Grecu, comandant legionar, născut în 1913 la Cudalbi, judeţul Galaţi, a intrat în Mişcarea Legionară la vârsta de 15 ani, activînd în "Frăţiile de Cruce", organizaţie destinată exclusiv educaţiei în spirit creştin şi naţional a elevilor. S-a distins prin participarea la majoritatea acţiunilor Legiunii, iar în 1932 devine şef al Frăţiilor de Cruce din judeţul Galaţi. În 1934, la solicitarea expresă a lui Corneliu Zelea Codreanu a făcut parte din comitetul care a judecat abaterile legionarului Mihai Stelescu, găsit vinovat de "trădare" şi eliminat din Mişcare. 
În 1939, în condiţiile represiunii fără precedent coordonate de regimul Carol II şi în situaţia abandonării conducerii Frăţiilor de către cei abilitaţi, preia din proprie iniţiativă comandamentul pe ţară a FDC, pe care le reactivează în mod admirabil. 
Gheorghe Grecu avea 27 de ani în 1940, şi a acţionat în Bucureşti, unde, conform planului conceput de Horia Sima, avea de îndeplinit o misiune pe fondul evenimentelor revoluţionare. Misiune care a eşuat. 
Însă, în condiţiile reculului înregistrat de manifestaţiile stradale, care erau pe punctul de a nu-şi fi atins scopul declanşării unei mişcări populare, Gheorghe Grecu, în fruntea efectivelor FDC, preia în mod spontan conducerea manifestaţiilor, care de această dată obţin efectul scontat.

Iată mărturiile lui Gheorghe Grecu, făcute în faţa camerei de filmat, la 9 septembrie 2010, la vârsta de 97 de ani:
http://www.youtube.com/watch?v=Mw_81oVF7Hc

http://stat-national-legionar.blogspot.com/


sâmbătă, 27 august 2011

BASESCU baga iar mana in buzunarul poporului

BANI, CAT MAI MULTI BANI !
  
Băsescu a ajuns, sâmbătă, la ora 10.00, la Academia Navală “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, unde s-a întâlnit cu foştii colegi pentru a sărbători 35 de ani de la absolvirea acestei unităţi de învăţământ.
El a venit cu un elicopter şi a fost întâmpinat de Fanfara Militară care a intonat imnul de stat. Preşedintele a intrat apoi în sediul Academiei Navale.
Traian Băsescu a absolvit Institutul de Marină “Mircea cel Bătrân”, Facultatea de Navigaţie, Secţia Comercială, în anul 1976.
ASTASEARA, PE BANII PUBLICI, PE BANII CETATENILOR, Basescu organizeaza o PETRECERE – CHIOLHAN la vila prezidentiala de la NEPTUN pentru a sarbatorii o aniversare privata, personala, respectiv 35 de ani de la absolvirea institutului de marina.
Iata ca , inca o data, BASESCU plateste din banii presedentiei chiolhanurile lui private.

http://mercenarul.weblog.ro/

vineri, 26 august 2011

De la Roques S. Lima Peru

Cheer to Love
 


Pentru tine, care locuiesc
în limitele de visul meu,
lasa lumina din inima mea
să vă ghideze.

Du-te şi pentru a găsi:
Cuvântul dulce pe care îl seduc,
ecstasy dulce de pasiune pură
îmbrăţişarea ofertei de braţe puternice,
ca să te sărut fiori şi cade,
mangaie fata ta, care porneşte de la
şi rulouri pentru suflet ...
sensibilitate care poate da numai
luminozitatea ochilor în dragoste ...

Ecou de o iubire sincera
frunze nesăţioasă
prăjire întreg
să se închine astfel de sublim.

Motiv de licenţă, este instinctul,
Dare, astept ...
cu un trandafir într-o mână,
şi alte ... Meu etern iubire!

De ce femeile din China cu fac cancer la san?


Foto:Zhu Songhua a fost numita cea mai sexi profesoara din China.

Prof. Jane Plant, PhD, CBE

Am avut de ales intre a muri si a incerca sa gasesc un remediu. Sunt un om de stiinta - trebuia sa existe o explicatie rationala pentru care una din 12 femei din Anglia sufera de aceasta boala. Oricine a intrat in contact cu cancerul de san stie ca anumiti factori de risc - cum ar fi varsta, menstruatia timpurie, menopauza cu debut intarziat si o familie cu antecedente - nu pot fi controlati. Dar sunt alti factori de risc pe care ii putem controla cu usurinta. Puntem controla acesti factori de risc facand simple schimbari in viata de zi cu zi pentru preveni sau videca aceasta forma de cancer. Mesajul meu este ca pana si cancerul de san in stare avansata poate fi invins, pentru ca eu am reusit.

Primul indiciu pentru a intelege ce anume imi dezvolta cancerul de san l-am gasit cand sotul meu Peter, care este si el un om de stiinta, s-a intors de la munca din China. In acea perioada ma pregateam pentru o sesiune de chimioterapie. Urmatoarele cuvinte rasunau ca un ecou in mintea mea: "De ce femeile din China nu au cancer de san?" Am colaborat cu mai multi colegi din China la un studiu care facea legatura intre chimia solului si boli, si mi-am amintit unele statistici. Cacerul de san era aproape inexistent in toata tara. In China, doar o femeie din 10 000 moare de aceasta boala, comparativ cu una din 12 in Anglia, si mai grav, una din 10 in tarile occidentale.

Nu este vorba numai de faptul ca in China este mai raspandit mediu rural, cu mai putina poluare urbana. In Hong King, care este puternic urbanizat, rata de cancer de san este de 34 din 10 000 de femei, rata care este foarte mica in comparatie cu cea occidentala. Mi s-a parut evident ca exista alti factori ai stilului de viata care influenteaza cancerul de san, independeti de poluare, urbanizare sau mediu. Ulterior am descoperit ca oricare ar fi cauza diferentelor asa mari intre proportiile de cancer de san din orient si occident, aceasta cauza nu este genetica. Cercetarile stiintifice au aratat ca atunci cand chinezii sau japonezii se muta in occident, pe parcursul unei generatii sau doua, ratele ce cancer de san se apropie de cele ale tarii gazda.

Acelasi lucru se intampla cand cei din orient adopta un stil de viata occidental in Hong Kong. De fapt, cancerul de san mai este numit in China si "boala femeilor bogate". Aceasta pentru ca in China numai cei instariti isi pot permite "mancare Hong Kong". Toate mancarurile occidentale, inclusiv totul de la inghetata si batoane de ciocolata la spaghete si branza feta, este denumit "mancare Hong Kong". Bunul simt m-a facut sa gandesc ca ceea ce mi-a cauzat cancerul la san si numarul mare de cazuri din aceasta tara in general, are legatura cu stillul de viata al clasei de mijloc din occident.

Exista un aspect important si pentru barbati. In cercetarile mele am observat ca multe date despre cancerul de prostata duce la concluzii similare. Conform statisticilor de la Organizatia de Sanatate Mondiala (World Health Organizatio), numarul de barbati cu cancer de prostata in China este neglijabil, de numai 0,5 la 100 000. In Anglia si Scotia numarul este de 70 de ori mai mare. Ca si cancerul de san, este o boala  a clasei de mijloc care ataca in principal categoriile de oameni care isi permit anumite mancaruri.

Imi amintesc ca l-am intrebat pe Peter dupa ce s-a intors din China ce anume este asa diferit in stilul de viata al chinezilor. La ei de ce nu fac femeile cancer de san? Ne-am hotarat sa abordam problema logic. Am examinat date stiintifice care scoteau in evidenta grasimile din dieta. Cercetatorii au descoperit ca in anii '80, numai 14% din calorii in dieta chinezilor era din grasimi, comparativ cu 36% in occident. Dar dieta pe care o urmez de ani de zile, cu mult inainte sa fac cancer de san, era foarte scazuta in grasimi si bogata in fibre. Mai mult, ca om de stiinta, stiam ca grasimile in dieta adultilor nu s-au dovedit a creste riscul de cancer de san.

Intr-o zi, dupa indelungi cercetari, am realizat ca in China nu se mananca lactate. Atunci mi-am amintit cati chinezi sufera de intoleranta la lactoza, mi-am amintit cum colegii chinezi cu care lucram spuneau mereu ca laptele este numai pentru bebelusi, si cum unul din cei mai apropiati prieteni (care este de origine chineza), refuza mereu politicos antreurile cu branza de la petreceri. Nu cunosteam niciun chinez care continua sa traiasca dupa obiceiurile traditionale si care sa foloseasca lactate pentru a isi hrani copiii. Traditia lor era sa angajeze o femeie care sa alapteze copilul daca era nevoie, dar niciodata sa nu foloseasca lactate. Pentru chinezi preocuparea occidentului fata de lactate este ciudata. Imi amintesc de cand am gazduit o conferinta la putin timp dupa incheierea revolutiei culturale a anilor '80. Am comandat o budinca cu inghetata, iar cand am precizat ca acel desert contine lapte, toti chinezii au refuzat politicos sa o manance si nu au putut fi convinsi sa se razgandeasca. La vremea respectiva ne-am bucurat foarte mult de portiile ramase in plus!

Am descoperit ca laptele este una din cele mai raspandite cauze ale alergiilor alimentare. Peste 70% din populatia lumii nu poate digera lactoza, fapt ce i-a determinat pe nutritionisti sa considere ca este o situatie normala a adultilor, si nu o deficienta anume. Poate ca natura incearca sa ne spuna ca anumite alimente nu trebuie consumate.Inainte sa am cancer de san mancam foarte multe lactate, cum ar fi lapte, branza si iaurt. Le-am folosit ca sursa primara de proteine. Mai mancam si carne slaba de vita tocata, din cea mai ieftina, care acum realizez ca probabil era provenita de la vaci de lapte mature.

Pentru a putea face fata chimioterapiei pe care am facut-o cand a revenit cancerul a cincea oara, am consumat foarte multe iaurturi organice pentu flora intestinala. Recent am descoperit ca in trecut, in 1989 iaurtul a fost corelat cu cancerul ovarian. Doctorul Daniel Cramer de la Universitatea Harvard a facut un studiu pe sute de femei cu cancer ovarian pe care le-a pus sa noteze in detaliu ce mancau. Imi doresc sa fi stiu de aceste descoperiri de pe atunci.

Studiind impreuna cu Peter dieta chinezeasca, am hotarat sa renunt la toate lactatele. Am aruncat branza, unt, lapte, iaurt si orice alte lactate. Este surprinzator cat de multe produse, inclusiv supele comercializate, biscuiti, prajituri, contin o forma de lactate. Chiar si multe margarine promovate ca fiind de soia, floarea soarelui sau ulei de masline, contin lactate. Avand acestea in vedere, am inceput sa citesc toate etichetele de pe mancaruri. Pana in acest punct, am masurat in mod regular progresele ganglionului canceros. In ciuda comentariilor incurajatoare din partea doctorilor si asistentelor, observatiile proprii imi spuneau amarul adevar. Prima sesiune de chimioterapie nu a avut niciun efect. Ganglionul era de aceeasi dimensiune.

Dupa aceea am eliminat lactatele. In cateva zile ganglionul a inceput sa isi reduca dimensiunile. La doua saptamani dupa a doua sedinta de chimioterapie si la o saptamana dupa ce am renuntat la produsele lactate, ganglionul din gat a inceput sa imi provoace mancarimi. Apoi a inceput sa isi reduca dimensiunile. Linia graficului pe care il facusem pe baza masuratorilor incepuse sa se indrepte in jos pe masura ce tumoarea se micsora. Foate important de retinut este ca graficul in loc sa aiba un declin exponential, dimensiunea tumorii a scazut liniar, indicand vindecare si nu suprimare (sau remisie) a tumorii.

Intr-o sambata, dupa sase saptamani de cand renuntasem la produsele lactate, am avut o sedinta de meditatie de o ora, dupa care am pipait sa verific ganglionul. Nu l-am putut gasi, desi aveam experienta in detectarea ganglionilor cancerosi (mi i-am detectat singura pe toti cinci). M-am dus la sotul meu si l-am rugat sa imi pipaie gatul si nici el nu a gasit ganglionul. In urmatoarea zi de marti am fost la control. Dupa o examinare amanuntita, medicul nu a mai gasit tumoarea. Niciunul din doctori nu se astepta ca cineva cu tipul si stagiul de cancer pe care il aveam (care s-a raspandit in sistemul limfatic) sa supravietuiasca, cu atat mai putin sa se vindece.

Specialistul a fost foarte bucuros de rezultatele analizelor. Cand i-am spus initial  ideile mele a fost sceptic. Acum foloseste harti pe care arata mortalitatea din cauza cancerului in China in prelegerile pe care le tine si recomanda o dieta fara lactate pacientilor cu cancer. Am convingerea ca legatura dintre lactate si cancerul de san este similara cu legatura dintre fumat si cancer de plamani. Cred ca identificand aceasta legatura intre lactate si cancerul de san, iar apoi urmand o dieta pentru mentinerea sanatatii, m-am vindecat. A fost greu pentru mine, cum probabil este si pentru altii, sa accept ca o substanta "naturala" precum laptele poate acea implicatii asa mari asupra sanatatii.
 
Este   ca  o  băutură  miracol  şi  se  obţine  foarte  simplu !
Aveţi nevoie de un cartof, un morcov si un măr care se storc pentru a se obţine suc !
Se spală foarte bine cele de mai sus, fără a le curăţa se taie bucăţi şi se pun în storcătorul de fructe şi imediat beţi sucul obţinut. Puteţi adăuga lămâie sau lime pentru gust mai răcoritor.
Această băutură miracol va fi eficientă pentru următoarele :
1. Prevenirea dezvoltării celulelor canceroase - împiedică creşterea celulelor canceroase.
2. Poate vindeca ulcerul,  de asemenea poate preveni afectiunile grave la ficat, rinichi şi pancreas.
3. Consolidare pulmonară, previne atacurile de cord şi hipertensiunea arterială.
4. Consolidarea sistemului imunitar.
5. Bună pentru vedere, elimină ochii roşii şi obosiţi sau uscaţi.
6. Ajutor pentru a elimina durerea cauzată de munca fizică, dureri musculare.
7. Detoxifiază, ajută tranzitul intestinal, elimină constipaţia. Prin urmare, vă face o piele sănătoasă şi un aspect mai radiant. Foarte eficient in acnee.
8. Îmbunătăţeşte respiraţia urât mirositoare din cauza indigestiei, sau a infecţiilor de la nivelul gâtului.
9. Reduce durerile menstruale.
10. Ajută la coborârea temperaturii în cazul puseurilor severe de febră.

Nu există absolut nici un efect secundar. Foarte hrănitor şi se absoarbe uşor ! Foarte eficient în cazul în care aveţi nevoie să pierdeţi în greutate. Veţi observa îmbunătăţirea sistemului imunitar după consumul zilnic timp de 2 săptămâni. Vă rugăm să vă asiguraţi că beţi sucul imediat din storcător pentru cel mai bun efect.

CÂND  se  bea :
Se bea dimineaţa pe stomacul gol ! După o oră se poate lua micul dejun. Pentru rezultate rapide beţi de 2 ori pe zi, dimineaţa şi înainte de ora 17.
Lăsaţi să circule acest mesaj către toţi cei care doresc să fie sănătoşi !!!

Catel la ghiata


joi, 25 august 2011

Nicolae Labis (1935-1956)

 
 
Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură
Şi în inimă arsură,
 

Un sarpe puternic !

Acesta este un sarpe care trage o vaca din apa! este vorba despre un sarpe care poate manca si oameni! Poza asta a fost facuta in Australia de vest. Uitati-va cu atentie la acesta poza, la lungimea sarpelui si la marimea animalului care este scos din apa...
 
Are cineva chef de alpinism in Australia de vest?


miercuri, 24 august 2011

Eul din noi ....


Tiganii veniti din alte localitati vor fi alungati din Baia Mare

Autorităţile locale din Baia Mare urmează să evacuaze aproximativ o sută de familii ţigăneşti care nu au domiciliul stabilit în municipiu. Măsura va fi luată deoarece numărul ţiganilor care s-au stabilit în localitate a devenit foarte mare.
Câteva sute de ţigani de pe străzile Craica, Pirita, Ferneziu şi Horea vor fi evacuaţi din Baia Mare săptămâna viitoare. Aceştia vor fi trimişi în localităţile lor de origine iar colibele improvizate, ridicate ilegal, în care aceştia locuiesc vor fi demolate.
Baia Mare este unul din oraşele afectate puternic de problema ţigănească. În municipiu locuieşte o numeroasă comunitate de etnici ţigani, o parte din ei în colibe improvizate şi în condiţii insalubre. Nici cei care locuiesc în blocuri nu traiesc mai civilizat, aceştia şi-au adus de câteva ori caii în locuinţe iar nu de puţine ori fac focul în mijlocul apartamentelor. Băimărenii sunt terorizaţi de o parte din ţigani care se ocupă cu infracţiunile. În unele zone locuite de aceştia le este chiar frică să intre.
În urmă cu câteva săptămâni primăria a trebuit să construiască un zid în jurul unui bloc locuit de ţigani, deoarece aceştia îi terorizau pe locuitorii blocurilor din zonă iar puradeii aruncau cu pietre în maşini provocând accidente.
Sursa: Blog ND

marți, 23 august 2011

BASESCU PORC JEGOS

BANI, CAT MAI MULTI BANI !

BASESCU ramane un PORC JEGOS si la palatul NUFARUL din Neptun   

Previzualizaţi
Televiziunea Română a trimis la Neptun, acolo unde preşedintele României, Traian Băsescu, îşi petrece vacanţa de vară alături de soţie şi mezina lor (EBA), mai multe echipamente destinate transmisiei în direct a interviului pe care BASESCU îl acordă postului naţional public de televiziune. Este o premieră în Istoria României, transmiterea unui interviu cu preşedintele ţării dintr-o reşedinţă de vacanţă. Palatul Nufărul de la Neptun i-a aparţinut la începuturi dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu dar acum se lafaie in el Basescu cu familia.
Despre Ponta:”Omul acesta este atât de imatur că mi-e şi jenă să mai răspund. O să mai întreb cine e Ponta ăsta? E un om imatur care până să ajungă la maturitatea necesară unui lider de partid îşi va împinge partidul la 20 de ani de opoziţie.”
“USL este şi va fi un eşec electoral. Oridecâte ori PSD şi PNL pierd alegeri, alegerile sunt fraudate. Dumnezeu cu ei şi cu minciunile lor. Să se uite foarte bine. Eu privesc mai atent la Maramureş, acolo unde marea alianţă a luat 41 de procente şi imediat a fost PDL cu 35%. Dincolo la Piatra Neamţ a pierdut de s-a rupt USL. Eu l-am atenţionat amical pe Antonescu. I-am spus de ce vrei să rămâi de opoziţie şi din 2012. I-am spus-o pentru că îmi pasă de liberali. Nu e nicio invitaţie. Vor trebui să vină cu picioarele pe pământ. Eu nu mă joc de-a Constituţia. Ea trebuie citită corect. Art. 103 se referă la partide, nu la alianţe.”
“Dacă USL va obţine 70% sau 30% mi-e egal. Dacă în interiorul USL un partid va obţine 51%, nu voi mai chema niciun alt partid decât pe acela.”
http://mercenarul.weblog.ro/

Batalia pentru Tripoli

Insurgenţii libieni au declanşat „Operaţiunea Sirena“, pentru a-l determina pe Gaddafi să capituleze sau să părăsească ţara. Declanşată sâmbătă seară, operaţiunea se desfăşoară coordonat între Consiliul Naţional de Tranziţie şi combatanţii rebeli din Tripoli şi din împrejurimi. Şi NATO este implicată.
Evenimentele se precipită în capitala libiană Tripoli, unde de azi-noapte se aud explozii şi tiruri de arme de toate calibrele , informează canalul de televiziune Al Jazeera care susţine că populaţia a primit mesaje SMS de la guvernul libian în care le cere să iasă în stradă „pentru a elimina agenţii înarmaţi”. Insurgenţii au declanşat „operaţiunea Sirena”, care are ca scop izolarea colonelului Muammar Gaddafi în capitală, pentru a-l determina să capituleze sau să părăsească ţara, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al opoziţiei libiene, Ahmed Jibril, citat de AFP.
„ Apreciem că va mai dura câteva zile până când Gaddafi va fi asediat”, a subliniat el. „Avem în vedere două scenarii: fie se predă, fie fuge din oraş”, pentru a se refugia în străinătate sau în alt oraş din ţară, a mai afirmat Jibril. „Dacă îşi exprimă dorinţa să părăsească Libia, vom accepta această propunere”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Tranziţie, organism reprezentativ al insurgenţilor.
Orele dictatorului, numărate
Opoziţia susţine că „orele” lui Gaddafi şi ale acoliţilor săi sunt numărate. Mai mulţi martori au spus că au auzit câteva tiruri de arme şi explozii în mai multe cartiere de la periferia capitalei. Agenţia Reuters nota că insurgenţii ar controla un cartier din estul oraşului Tripoli. Al Jazeera vorbeşte de manifestaţii ostile colonelului Gaddafi care ar fi început pe străzile capitalei, sâmbătă seara, imediat după ieşirea din sărbătoarea Ramadanului.
Mulţi dintre locuitori sunt înarmaţi. Potrivit unui jurnalist de la Al Jazeera care-i însoţeşte rebeli, ar fi şi o revoltă în Tripoli, şi chiar disidenţă în sânul regimului. Acesta mai susţine că forţele insurgente s-ar afla la 40-60 de kilometri de Tripoli şi înaintează . Vicepreşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), Abdel Hafiz Ghonga, susţine că cei care au dezertat din tabăra regimului luptă acum, în coordonare cu rebelii, în împrejurimile capitalei.
NATO lansează bombe şi manifeste
În ultimele zile, NATO, în paralel cu bombardamentele asupra forţelor liderului libian, a lansat şi manifeste în capitală, în care-i îndeamnă pe soldaţii care i-au rămas fideli lui Gaddafi să se alăture rebelilor. La rândul său dictatorul de la Tripoli, în stilul obişnuit, a avut o intervenţie televizată în care-i felicită pe partizanii săi şi-i îndeamnă să treacă la vânătoarea de „şobolani”, după cum îi califică el pe insurgenţi.
Anterior, purtătorul de cuvânt al guvernului libian, Moussa Ibrahim, a ţinut o conferinţă de presă, în care a spus că „bande înarmate” s-au infiltrat în capitală, dar forţele loiale colonelului Gaddafi au reuşit să le elimine „într-o jumătate de oră”, Tripoli fiind „un oraş sigur”. Fostul număr doi al regimului, Abdel Salam Jallud, care s-a alăturat rebeliunii vineri, a apărut la o televiziune din Roma şi a făcut apel la cetăţenii din Tripoli să se ridice „împotriva tiranului”. Cotidinaul „New York Times” scrie că „este pentru prima oară de la începutul revoltelor, în februarie, că rebelii sunt atât de aproape de ultimul bastion al colonelului Gaddafi”. Sfârşitul colonelului Muammar Gaddafi este „este foarte aproape”, a declarat, sâmbătă, preşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie (CNT), Mustafa Abdeljalil. „ Noi avem contacte cu primul cerc al colonelului. Toate arată că sfârşitul este foarte aproape”, a subliniat Abdeljalil.
”Avem contacte cu primul cerc din jurul colonelului Gaddafi. Totul arată că sfârşitul său este foarte aproape.” (Mustafa Abdeljalil preşedintele Consiliului Naţional de Tranziţie)
Recomandări
În ultima săptămână, rebelii libieni au strâns considerabil cercul în jurul Tripoli, reuşind să cucerească oraşul Zawiyah, situat la circa 40 de kilometri de capitala libiană. Forţele guvernamentale au pierdut teren şi pe alte fronturi, la Zliten ca şi la Brega. Preşedintele CNT i-a îndemnat pe rebeli să „protejeze viaţa şi bunurile populaţiei”.
Gaddafi îşi strânge cortul
Muammar Gaddafi face pregătiri pentru a pleca din Libia împreună cu familia într-un posibil exil, au declarat oficiali americani citând rapoarte ale serviciilor de informaţii, relatează NBC în pagina electronică. Sursele citate nu au putut oferi detalii despre condiţiile sau momentul exact în care va pleca liderul libian. Gaddifi devine tot mai izolat. Forţele rebele au reuşit să înconjoare Tripoli şi încearcă să întrerupă alimentarea cu provizii şi energie pentru a determina colapsul oraşului. Numeroase familii au fost văzute plecând din capitală. Forţele de securitate au împânzit oraşul cu puncte de control.
Sursa: Adevărul
http://blog.nouadreapta.org/

luni, 22 august 2011

Destine .........


Actorul Dragoş Pâslaru s-a retras la Mănăstirea Frăsinei
Cândva, era un actor bine-cunoscut.
Imaginea lui în rolul lui Horia Sima, conducătorul legionar din filmul “Drumeţ în calea lupilor”, a rămas în memoria tuturor cinefililor. De aproape două decenii însă, Dragoş Pâslaru (59 de ani) trăieşte ca simplu călugăr la Mănăstirea Frăsinei , din judeţul Vâlcea.
CÄlugÄrul                                                          Valerian, în                                                          fapt fostul                                                          actor   DragoÅ                                                              Pâslaru,                                                                acordând un                                                          interviu                                                          postului public                                                                            de       televiziune                                                                    dupÄ retragerea                                       
     


                            
  sa la MÄnÄstirea                                

 

 
 
 
  
 
 
   

 
 
             FrÄsinei
 Dragoş Pâslaru, interpretându-l pe Horia Sima, în filmul “Drumeţ în calea lupilor”
Călugărul Valerian, în fapt fostul actor Dragoş Pâslaru, acordând un interviu postului public de televiziune după retragerea sa la Mănăstirea Frăsinei

Dacă l-ai întâlni astăzi pe Dragoş Pâslaru, ar trebui să-i spui “frate Valerian”. Acesta e numele sub care fostul actor îşi duce existenţa, de aproape două decenii, ca simplu călugăr al mănăstirii vâlcene Frăsinei. Chipul osos, dăltuit parcă de mâna unui sculptor furios, privirea rece, dar incredibil de expresivă, îl apropiaseră de rolurile de “duri” ai ecranului.
Jucase în magnifice piese de teatru, precum “Karamazovii”, dar şi în filme ca “Pruncul, petrolul şi ardelenii”, “Concurs” sau “Să mori rănit din dragoste de viaţă”.Totuşi, emblema realizărilor lui cinematografice rămăsese excepţionala portretizare a fostului conducător legionar Horia Sima, în filmul din 1988, “Drumeţ în calea lupilor”.
Adus în moarte clinică de mineri

Regizat de Constantin Vaeni, pelicula avea să fie proiectată în cinematografe şi la televiziune abia în primăvara lui 1990. Poate de aceea chipul lui Dragoş Pâslaru, implicat activ în evenimentele ce au constituit fenomenul “Piaţa Universităţii”, avea să fie recunoscut uşor de minerii veniţi, pe 14 iunie 1990, “să facă ordine” în Bucureşti. Avea să fie asociat cu răul, cu legionarii. Pâslaru a fost bătut până la comă, fiind dus la spital în moarte clinică . Şocul produs l-a făcut să plonjeze într-o altă dimensiune. Cea a credinţei şi a iertării. Astfel, la scurtă vreme, actorul de 39 de ani a pus punct unei cariere de succes, dar şi vieţii obişnuite. A lăsat totul în urmă şi s-a retras la mănăstirea din Vâlcea.
Mariana                                                                  
 
       BuruianÄ a                                                            fost                                                            consideratÄ o                                                            actriÅ£Ä de o                                                                sensibilitate                                                                ieÅitÄ din                                                                      comunMariana Buruiană şi «Taina Mărturisirii»
Actriţă de prim rang a scenei şi cinematografiei româneşti, Mariana Buruiană (55 de ani) s-a retras, la câţiva ani după 1990, din lumina reflectoarelor. Chiar dacă nu s-a călugărit, ea şi-a dedicat viaţa credinţei întru Hristos, fiind şi autoarea unei cărţi, “Taina mărturisirii”.

O apariţie angelică, un chip diafan şi-o sensibilitate aparte. Acestea o definiseră pe Mariana Buruiană, pe vremea în care era una dintre renumitele actriţe ale Teatrului Bulandra, dar şi ale cinematografiei noastre. Zecile de roluri în teatru, dar şi din filme - dintre care rămâne de neuitat cel din “Domnişoara Christina” (1994) - o transformaseră într-una dintre cele mai apreciate artiste ale generaţiei sale. La câţiva ani după Revoluţie însă, Mariana Buruiană a abandonat cariera ce-i oferise un nume în ochii publicului. Ca într-o adevărată revelaţie, s-a apropiat de credinţă şi de Hristos.
“Noi ucidem nu numai cu armele”

“Totul a plecat de la «să nu ucizi!». Am stat fixată pe aceste cuvinte, nu mă puteam dezlipi de ele. Era în vremea Revoluţiei. M-am gândit că nimeni nu respectă poruncile. Noi ucidem tot timpul, nu numai cu armele, ci şi cu vorba şi cu gândul. Meseria mea era legată de vorbă şi de gând. Şi m-am gândit că încalc porunca şi nu voiam să mai încalc porunca”, dezvăluia fosta actriţă în Evenimentul Zilei, acum câţiva ani.
Nu s-a călugărit, dar a scris cartea “Taina mărturisirii”, propria poveste a apropierii de Hristos, mergând, în continuare, pe calea rugăciunii, a smereniei şi a iertării.
Dan Bădulescu, de la chitarist rock la preot

Dan Bădulescu (58 de ani) a fost unul dintre marile nume ale rockului românesc din anii ’70, chitarist în trupe faimoase ale genului. A emigrat în Suedia în 1986, apoi a renunţat la chitară pentru apropierea de Dumnezeu. Întors în ţară, a absolvit Teologia, fiind, de câţiva ani, preot la o biserică din Bucureşti.
Dan                                                          BÄdulescu a                                                          ajuns preot,                                                          dupÄ ce a fost                                                          chitarist rock                                                          (medalion, în                                                            formaÅ£ia Sfinx)                                                              în multe trupe                                  
        
                                            de  
 legendÄ   ale                         



 

 
 
 
 
         

 
 
                       
 
 muzicii                                             


                             româneÅti
Dan Bădulescu a ajuns preot, după ce a fost chitarist rock (medalion, în formaţia Sfinx) în multe trupe de legendă ale muzicii româneşti

Preotul Dan                                                          BÄdulescu                                                          slujeÅte la o                                                          bisericÄ din                                                          BucureÅtiNăscut în 1952, Dan Bădulescu devenise în anii ’70 una dintre figurile importante ale muzicii rock din România. Absolvent de Conserva-tor, Bădulescu a fost membru al unor formaţii binecunoscute în epocă, de neuitat vreodată pentru cei care au trăit acele vremuri. A cântat alături de Dan Andrei Aldea în celebrul grup Sfinx, a fost chitaristul trupei Roşu şi Negru, condusă de Liviu Tudan, în perioada 1979-1982, dar şi al altor formaţii, precum Iris, Post Scriptum, Pro Musica.
A stat 11 ani în Suedia

Chitarist şi compozitor de mare talent, Bădulescu s-a apropiat şi de yoga, chiar melodiile sale, mult elaborate, reflectând tendinţa de înţelegere a misterului vieţii. În anul 1986 a emigrat în Suedia, unde, în scurtă vreme, a ajuns să cânte în strana unei biserici ortodoxe.
În 1997 s-a întors în România, unde a urmat cursurile Facultăţii de Teologie, câţiva ani mai târziu fiind hirotonit şi slujind ca preot la o biserică bucureşteană din strada Avrig.
“Mi-am dat seama că l-am căutat pe Cel Viu între cei morţi. Dumnezeu este în biserică. Eu am pierdut cam mulţi ani din viaţă până să realizez acest lucru”, declara Dan Bădulescu într-una dintre puţinele apariţii în presă.
Monica Fermo, călugăriţă în Ierusalim

Monica Fermo,                                                          tânÄrÄUna dintre blondele fatale din anii ’70 ale scenei Teatrului Naţional din Bucureşti, Monica Fermo (56 de ani), trăieşte de peste două decenii la o mănăstire din Ierusalim.
Era blondă, era tânără, era sexy, era actriţă. Monica Fermo devenise, spre sfârşitul anilor ’70, una dintre cele mai provocatoare prezenţe actoriceşti de pe scena Naţionalului bucureştean. După cum mărturisea ea însăşi mai târziu, “primii mei paşi în viaţă au fost în monstruozitatea patimilor. La 15 ani m-am apucat de fumat, la 17 ani am avut primul amor spiritual şi fizic şi, de acolo, totul s-a derulat cu o viteză extraordinară către hăul de nepătruns cu mintea”.
Maica                                                          Ecaterina, fosta                                                          actriÅ£Ä Monica                                                          Fermo
Maica Ecaterina, fosta actriţă Monica Fermo

Evreică prin naştere, Fermo a decis, în 1986, la sfatul părintelui Argatu, să îmbrăţişeze ortodoxia, botezându-se la vârsta de 32 de ani. “Întâlnirea cu Hristos a fost pentru mine uluitoare, devastatoare”, spunea ea.
A luat calea Ierusalimului, în Israel , unde trăieşte şi astăzi, cu numele de maica Ecaterina, în chilia unei mănăstiri din apropierea Sfântului Mormânt al Mântuitorului.
Fiul lui Octavian Cotescu şi al Valeriei Seciu este monah pe Muntele Athos


Mult mai puţin cunoscut publicului larg, Alexandru Cotescu (42 de ani) are o ascendenţă nobilă, din punct de vedere artistic, fiind fiul marilor actori Octavian Cotescu şi Valeria Seciu. A avut o apariţie meteorică în filmul “Păcală” (1974), dar a urmat, mai târziu, calea monahală. Trăieşte de ani buni la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos , în Grecia, luând numele bisericesc de Daniil. A lucrat la traducerea unei importante antologii de texte liturgice şi vieţi ale sfinţilor.